prea multe ganduri nerostite

Prea multe ganduri am lasat nerostite in ultimul timp. Am obosit si m-am saturat de mers inainte din reflex, fara sa stabilesc ce vreau, de concurenta stupida si de sentimentul ca voi pierde oameni dragi. M-am oprit deodata si le-am vazut, pur si simplu. Le-am vazut aseara inainte sa adorm si nu am mai putut fugi de ele; le-am privit in fata si mi-am zis ca trebuie sa le infrunt si sa le rezolv. Nu conteaza note ci cat te ajuta ce stii(si ce am invatat pana acum nu ma va prea ajuta, si-a atins scopul de a trezi interesul si m-a facut sa am habar de cum incep lucrurile in domeniu), nu conteaza numerele ci calitatea si vreau sa pastre aproape oamenii astia. Cum toate relele pornesc de la mine nu mai vreau concurenta, nu mai imi pasa ce faceti si cum va descurcati voi in raport cu mine..si o sa let it go toate astea, marirea, eventuala(si foarte improbabila) bursa…tot.

Pentru urmatoarele luni vreau sa am timp pentru prieteni, dispozitie relaxata, mai multa implicare in proiecte “extrascolare”, sa raman la buget dar sa invat separat chestii utile pentru a ma angaja.

Aseara aveam chef sa desenez, sa cant…sa scriu nu, ciudat, poate doar putin pe blog despre asta.
Probabil sunt antitalent la asta dar daca imi dadeai o foaie si niste acuarele ieri as fi fost cea mai fericita persoana. Voiam sa desenez multe flori amestecate, o foaie colorata si inflorata care sa-mi arate frumosul si nevoia de frumos si simplu in viata noastra de cate ori o vad. Apoi voiam sa desenez un copac inalt si singur intre vai si dealuri…ciudat. Ultima idee pe care am avut-o a fost sa desenez intr-un ceas cu numere deformate ce abia se mai inteleg, in ceata, cate un simbol pentru orice imi ocupa timpul si ma face sa uit uneori si ce zi e, cine stie ce simptome ingrijoratoare si panica pe care mi-o trezesc medicii, cladirile inalte si sufocante, calculatoarele de care nu o sa mai scap ceva timp(mda, aseara am regretat) si nu mai stiu ce mai vedeam eu in minte desenat pe ceasul ala nenorocit.

M-am mai “vazut” cantand…la vioara, chitara, pian, orice ar fi putut exprima cumva unele nelinisti interioare ce nu-si gasesc cuvinte potrivite. Am regretat ca nu am vreun talent in sensul asta (probabil) si asa nu am nimic in ce sa fug. Cu toate astea m-as fi folosit de ele daca le aveam, as fi trisat numai ca sa imi ascund in ele emotii nepotrivite…
…dar am inecat toate astea intr-un somn inutil si nelinistit, la fel de inselator ca si eliberarea.

(Poate am ales gresit )

~ de silentme pe martie 18, 2009.